Cehia
De la Enciclopedie Online
| Cehia | |
 |
Cehia (Ceska Republika) este o tara continentala din centrul Europei. Teritoriul ceh este inconjurat de patru tari: Germania, in Vest; Polonia, in Nord; Slovacia, in Est si Austria, in Sud.
Capitala si cel mai mare oras este Praga.
Capitala
Praga
Forma de guvernare Republica - Parlamentul are 281 de membri, alesi de catre popor la fiecare 4 ani
Cuprins |
[editează] Date geografice
Muntii Forma de relief predominanta este podisul, incadrat de o rama montana joasa: Muntii Sudeti, in Nord-Est, Muntii Metalici si in Est Carpatii Albi, pe care Cehia ii imparte cu Slovacia.
Cel mai inalt varf Varful Snezka 1.603 m
Marea Nu are acces la mare.
Clima Temperat-Continentala, cu ierni reci si veri relativ racoroase.
Suprafata 78.866 km2
Vecini Germania, Polonia, Slovacia, Austria
Orase principale Praga, Liberec, Brno, Plzen
Divizii administrative 8 regiuni
Time Zone GMT +1
Codul tarii (telefon) 420
Unde de emisie radio AM 31, FM 304, Ultrascurte 17
[editează] Istorie
Medievala - Teritoriul Au fost descoperite, de catre arheologi, dovezi ale asezarilor umane in aceasta zona inca din neolitic.Din secolul al III-lea I.H. dupa migratiile celtilor si apoi in secolul I triburile germanice, marcomanii si quadii s-au asezat in acest teritoriu. In urma unei migratii, popoarele slave, din regiunea Marii Negre si a Muntilor Carpati s-au asezat in regiune. Statul ceh a aparut catre sfarsitul secolului IX cand a fost unificat de catre dinastia Piemyslid.
Moderna - Politic In contextul transformarilor care cuprind in 1989 intreaga Europa de Est, in urma marilor demonstratii populare din octombrie - noiembrie de la Praga, "Revolutia de Catifea" impune constituirea unui guvern de uniune nationala, alegerea fostului disident Vaclav Havel ca presedinte al republicii (29.12.1989) si inlaturarea regimului comunist. La 20.04.1990, este adoptat noul nume al statului - Republica Federativa Ceha si Slovaca. In urma tratativelor din Parlamentul Cehoslovac, este adoptata decizia separarii Cehoslovaciei in doua state, masura care intra in vigoare la 01.01.1993, o data cu proclamarea Republicii Cehe ca stat independent.
Independenta Obtinuta la 01.01.1993 (Despartirea Cehoslovaciei, in Republica Ceha si Slovacia)
[editează] Turism
Organizare Turismul a devenit, incepand cu 1990, o activitate economica importanta (cea mai mare parte a turistilor provenind din Germania).
Ce e de vazut Capitala "Praga de Aur", cu o mare bogatie de monumente istorice arhitectonice si culturale, si imprejurarile, Valea Vltavei - cu castele, palate, statiuni, etc - orase cu monumente istorice si de arta, intre care Plzen si Cheb.
Cand sa te duci Pentru a vizita Cehia, cea mai buna perioada este intre lunile Mai si Septembrie. Cele mai multe muzee, galerii de arta si castele sunt deschise in aceasta perioada. Aprilie si Octombrie sunt mai racoroase din punct de vedere al vremii dar poti beneficia de faptul ca nu este foarte mare aglomeratie iar camerele de hotel sunt mai ieftine.
Evenimente Ziua Nationala pe 28 Octombrie (proclamarea independentei - 1918)
[editează] Populatie
Populatia estimativa 10.228.744
Densitatea populatiei 130 loc/km2
Distributia populatiei 74% Urban / 26% Rural
Rata nasterilor 8,96 la 1000 de locuitori
Rata deceselor 10,64 la 1000 de locuitori
Varsta medie 39,5 ani
Rata Educatiei 99% - Persoane care stiu sa scrie si sa citeasca (Mai mari de 15 ani)
Rata somajului 8,4%
Grupuri etnice Cehi 90,4%, Slovaci 1,9%, si altii
Emigranti 0,97 persoane / 1000 de locuitori (anul 2007)
Limba Ceha 94,9%, Slovaca 2%, si altele
Religie Romano - Catolica 26,8%, Protestanta 2,1%, si altele
[editează] Infrastructura
Transport tren, avion, metrou, vapor/feribot etc
Rute navigabile 664 km
Sosele/Drumuri 127.865 km
Cai ferate 9.597 km
Aeroporturi 121
Porturi 3
[editează] Împărţire administrativă
Din 2000, Republica Cehă este împărţită în treisprezece regiuni (Format:Cs, singular kraj). Praga, capitala republicii, are drepturi egale cu ele şi nu este considerată parte de nicio regiune. Fiecare regiune are său propriu consiliu regional (krajské zastupitelstvo) şi hatmanul (hejtman). Praga are consiliul orăşenesc şi primar în locul acestora.
76 de judeţele vechi (okresy, singular okres), incluzând trei oraşe statutare (statutární města, singular statutární město: Brno, Ostrava şi Plzeň) au fost lichidate conform reformei administrative din 1999. Totuşi, au rămas că împărţire teritorială şi sunt folosite de multe instituţii ale administraţiei statale.
| (Matri- col) | Region | Capitală | Populaţie (est. 2004) | Populaţie (est. 2007) |
|---|---|---|---|---|
| A | Capitala Praga (Hlavní město Praha) | 1,170,571 | 1,204,897 | |
| S | regiunea Boemia Centrală (středočeský kraj) | Praga (Praha) | 1,144,071 | 1,193,516 |
| C | regiunea Boemia de Sud (jihočeský kraj) | České Budějovice | 625,712 | 632,547 |
| P | regiunea Plzeň (plzeňský kraj) | Plzeň | 549,618 | 559,010 |
| K | regiunea Karlovy Vary (karlovarský kraj) | Karlovy Vary | 304,588 | 306,172 |
| U | regiunea Ústí nad Labem (ústecký kraj) | Ústí nad Labem | 822,133 | 826,372 |
| L | regiunea Liberec (liberecký kraj) | Liberec | 427,563 | 432,752 |
| H | regiunea Hradec Králové (královéhradecký kraj) | Hradec Králové | 547,296 | 551,646 |
| E | regiunea Pardubice (pardubický kraj) | Pardubice | 505,285 | 510,263 |
| M | regiunea Olomouc (olomoucký kraj) | Olomouc | 635,126 | 641,006 |
| T | regiunea Moravia-Silezia (moravskoslezský kraj) | Ostrava | 1,257,554 | 1,249,981 |
| B | regiunea Moravia de Sud (jihomoravský kraj) | Brno | 1,123,201 | 1,137,533 |
| Z | regiunea Zlín (zlínský kraj) | Zlín | 590,706 | 590,482 |
| J | regiunea Vysočina (kraj Vysočina) | Jihlava | 517,153 | 513,195 |
[editează] Economie
Moneda Coroana Ceha
Produsul Intern Brut $ 225,5 de miliarde (total)
Industrii resurse de subsol, siderurgica, constructii de masini, chimica, textila, sticlarie si portelanuri
Produse agricultura orz, grau, hamei, sfecla de zahar, cartofi, porcine, bovine
Sfaturi despre bani 0.5 L Apa = 30 CC, 1 Baton Ciocolata = 1 CC, 1 L Benzina = 30 CC
[editează] Personalitati
- Jan Hus (1369-1415) – reformator religios ceh care a generat miscarea husita. A contribuit la formarea limbii literare cehe. Pentru ideile sale a fost ars pe rug ca eretic
- Jan Zizka (1360-1424) – general ceh si lider husit, adept al invataturilor lui Jan Hus. Zizka a participat la razboaiele civile din Boemia, acolo unde s-a remarcat drept unul dintre cei mai mari strategi ai Evului Mediu
- Jaroslav Hašek (1883-1923) – umorist si satiric ceh, considerat astazi scriitorul national al Cehiei. A publicat peste 1500 de povestiri umoristice, cea mai cunoscuta dintre ele fiind “Aventurile soldatului Svejk”
- Franz Kafka (1883-1924) – unul dintre cei mai importanti scriitori ai secolului XX. Operele sale, majoritatea incomplete, au exercitat o puternica influenta asupra literaturii universale
- Antonín Leopold Dvorak (1841-1904) – compozitor romantic ceh, recunoscut si apreciat pentru viziunea sa asupra folclorului ceh. Dvorak a introdus melodii traditionale din Boemia si Moravia in simfonii si opere care s-au bucurat de un imens succes
- Lavoslav Ruzicka (1887-1976) – Laureat al Premiului Nobel pentru Chimie in 1939, Ruzicka este privit de catre conationali drept unul dintre cei mai mari oameni de stiinta cehi. El detinea opt doctorate (4 in stiinta, 2 in medicina, 1 in stiinte naturale si 1 in drept) si era membru de onoare in nu mai putin de 24 de societati stiintifice
- Bedřich Hrozný (1879-1952) – lingivist ceh, celebru pentru descifrarea scrierii hittite, pe care a identificat-o ca fiind o limba indo-europeana. A pus bazele hittitologiei
- Vera Menchikova (1906-1944) – figura ilustra a sahului mondial, Menchikova a castigat primul campionat mondial de sah pentru femei in 1927. Si-a aparat cu success titlul in urmatoarele sase finale, nepierzand decat un meci din cele 83 disputate.